Ce trebuie să faci când copilul tău merge pe vârfuri

Părinții pot remarca la un moment dat, că o parte dintre copii și adolescenți merg pe vârfuri perioade mai lungi sau mai scurte de timp, fără legătură directă cu o activitate care necesită acest tip de mers ( ex: exersarea pașilor de balet). Deși mulți părinți sunt tentați să creadă că mersul pe vârfuri este doar ”o pasă” ce va trece de la sine, specialiștii ne sfătuiesc să nu ignorăm un astfel de comportament mai ales că poate avea și implicații emoționale.

Ce cauzează mersul pe vârfuri

Mersul pe vârfuri este oarecum acceptat în primele câteva luni de la inițierea mersului biped când copilul se ridică în picioare și nu are o stabilitate foarte bună, nu are echilibru, este curios. Dar în momentul în care mersul devine independent, mersul trebuie să fie plantigrad, cu toată talpa pe sol. Dacă cel mic merge pe vârfuri chiar după vârsta de 1 an si 3, 4 luni, atunci poate fi generat de o problemă care este fie de natură ortopedică, neurologică sau emoțională.

Din punct de vedere ortopedic, acest tip de mers poate fi generat de musculatura gambelor care este extrem de dezvoltata, tonica și care determină așezarea pe vârfuri în timpul mersului. Cauza de natură neurologică este determinată cel mai adesea de deficit neurologic, care necesită depistarea lui corectă și impunerea remedierii problemelor.

De asemenea, specialiștii atrag atenția că în cazul copiilor mai mari și a adolescenților cel mai frecvent mersul pe vârfuri este asociat cu problemele emoționale. Furia, rusinea sau lipsa încrederii în forțele proprii la copii poate duce la anumite somatizari corporale pe care majoritatea le cred rezultatul unei afectiuni medicale- cum ar fi statul cocoșat și mersul pe vârfuri.

Ce este de făcut atunci când depistăm mersul pe vârfuri la copii

Este nevoie de o evaluare făcută de medicul ortoped pediatru pentru a stabili corect cauza- dacă este de natură ortopedică, neurologică sau emoțională și tratamentul adecvat

Dacă ne confruntăm cu o cauză de natură ortopedică, cel mai adesea se va rezolva cu câteva ședințe de kinetoterapie pe o perioadă între 2 și 6 luni maxim.